„Adevarat va spun ca, daca nu va veti întoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra în Împaratia cerurilor.
De aceea, oricine se va smeri ca acest copilas, va fi cel mai mare în Împaratia cerurilor."
(Mat. 18: 4-5)
Saptamana trecuta mi-am dus copii la un restaurant. Fiul meu de 6 ani m-a intrebat daca se poate ruga pentru masa. Dupa ce ne-am aplecat capurile el a spus:
“Dumnezeu e bun. Dumnezeu e mare. Iti multumim pentru mancare, desi eu as fi mult mai multumit daca mama ne-ar cumpara inghetata ca desert. Libertate si dreptate pentru toti! Amin!”
Impreuna cu rasetele clientilor care erau aproape de noi, am auzit o doamna comentand:
“Asta e ceea ce e rau in tara asta, copiii din ziua de azi nu stiu cum sa se roage, ii cer lui Dumnezeu inghetata…! Nu am mai auzit asta niciodata!”
Auzind comentariul, fiul meu a inceput sa planga si m-a intrebat:
“M-am rugat gresit? E suparat Dumnezeu pe mine?”
Incercam sa imi incurajez fiul, zicandu-i ca Dumnezeu nu e suparat pe el, si ca a facut foarte bine rugandu-se. Un domn mai in varsta s-a apropiat de masa noastra, si uitandu-se la fiul meu i-a spus:
„Cred ca Dumnezeu considera ca rugaciunea ta a fost excelenta.”
„Pe bune?” – il intreaba fiul meu.
„Desigur! „Si apoi in soapta indicand-o cu privirea pe femeia care a facut comentariul anterior i-a spus:
„Foarte rau ca ea niciodata nu i-a cerut inghetata Domnului! Un pic de inghetata, cateodata, e buna pentru suflet!”
Cum era de asteptat, le-am cumparat la final inghetata copiilor mei ca desert. Fiul meu a ramas cu privirea fixa asupra inghetatei sale pentru un moment si apoi a facut ceva ce nu voi uita niciodata pentru restul vietii mele:
Si-a luat inghetata si fara sa zica nici un cuvant a mers pana in fata doamnei de dinainte si cu un zambet pe buze i-a zis:
„Luati-o! E pentru dumneavoastra. Inghetata e buna pentru suflet, iar sufletului meu ii e bine!”
Avem asa de multe de invatat de la cei mici! Ei se simt bine doar cand sunt apreciati de parinti, iubiti si protejati! Mediul familial e singurul care le asigura o crestere perfecta!
Asa ar trebui sa fim si noi, Copii a Celui Preainalt! Sa ne gasim rostul, menirea, placerea doar in prezenta Lui, doar in aprecierile Tatalui!
Iaris, duminica dimineata isi ridica mainile la inchinare, pentru ca asa l-a vazut pe tatal lui facand! De multe ori nu intelegem Voia Tatalui, dar lucrul cel mai bun pe care il putem face e sa Il imitam! Sa calcam pe urmele pasilor Sai!
Postări
